Specii (Aviare):Ibis crestat (Nipponia nippon)
Jurnal:Ecologie globală și conservare
Abstract:
Efectele alee, definite ca relațiile pozitive dintre fitnessul componentelor și densitatea (sau dimensiunea) populației, joacă un rol important în dinamica populațiilor mici sau cu densitate scăzută. Reintroducerea a devenit un instrument aplicat pe scară largă cu pierderea continuă a biodiversităţii. Deoarece populațiile reintroduse sunt inițial mici, efectele Allee există de obicei atunci când o specie colonizează un nou habitat. Cu toate acestea, dovezile directe ale dependenței pozitive de densitate care acționează în populațiile reintroduse sunt rare. Pentru a înțelege rolul efectelor Allee în reglarea dinamicii populației după eliberare a speciilor reintroduse, am analizat datele din serii de timp colectate de la două populații izolate spațial ale ibisului crestat reintrodus (Nipponia nippon) în provincia Shaanxi, China (județele Ningshan și Qianyang) . Am examinat relațiile potențiale dintre dimensiunea populației și (1) ratele de supraviețuire și reproducere, (2) ratele de creștere a populației pe cap de locuitor pentru existența efectelor Allee în populațiile de ibis reintroduse. Rezultatele au arătat că apariția simultană a efectelor componente Allee în supraviețuire și reproducere a fost detectată, în timp ce reducerea supraviețuirii adulților și a probabilității de reproducere per femelă a condus la un efect demografic Allee în populația Qianyang ibis, care ar fi putut contribui la scăderea populației. . În paralel, au fost prezentate limitarea mate-ului și prădarea ca posibile mecanisme de inițiere a efectelor Allee. Descoperirile noastre au oferit dovezi ale efectelor Allee multiple în populațiile reintroduse și au fost propuse strategii de gestionare a conservării pentru a elimina sau reduce puterea efectelor Allee în reintroducerile viitoare ale speciilor pe cale de dispariție, inclusiv eliberarea unui număr mare de indivizi, suplimente alimentare și controlul prădătorilor.
PUBLICARE DISPONIBILĂ LA:
https://doi.org/10.1016/j.gecco.2022.e02103